- linotip
- is., Fr. linotype
Basımevinde harfleri dizen ve satırları blok durumunda döken dizgi makinesi
Çağatay Osmanlı Sözlük. 2010.
Çağatay Osmanlı Sözlük. 2010.
linotip — LINOTÍP, linotipuri, s.n. Maşină tipografică care (prin apăsarea unor clape) culege şi toarnă literele în rânduri întregi. – Din fr. linotype. Trimis de LauraGellner, 24.05.2004. Sursa: DEX 98 linotíp s. n., pl. linotípuri Trimis de siveco,… … Dicționar Român
linotip — lȉnotīp m <N mn i/ ipovi> DEFINICIJA tisk. 1. stroj koji lijeva čitave redove teksta 2. otisak proizveden tim strojem ETIMOLOGIJA engl. Linotype, tvorničko ime stroja© … Hrvatski jezični portal
linotip — li|no|tip Mot Agut Nom femení … Diccionari Català-Català
linotíp — s. n., pl. linotípuri … Romanian orthography
linotip — <lat. – linea – xətt və yun. typos – iz, surət> mətb. köhn. Kitab, jurnal və qəzet mətnlərini yığmaq üçün qurğuşundan sətirtökən yığı maşını. // Həmin maşında hazırlanmış sətirşəkilli monolit metal tökmələr … Azərbaycan dilinin izahlı lüğəti
linotipist — LINOTIPÍST, Ă, linotipişti, ste, s.m. şi f. Muncitor tipograf care lucrează la linotip. – Din fr. linotypiste. Trimis de LauraGellner, 24.05.2004. Sursa: DEX 98 LINOTIPÍST s. (tipogr.) tasterist. Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime … … Dicționar Român
linotipie — LINOTIPÍE, linotipii, s.f. 1. Culegere tipografică cu ajutorul linotipului; meseria de linotipist. 2. Atelier (sau secţie tipografică) unde se lucrează cu linotipul. – Din fr. linotypie. Trimis de LauraGellner, 24.05.2004. Sursa: DEX 98 … … Dicționar Român
linotype — [ linɔtip ] n. f. • 1889; mot angl. amér., pour line of types « ligne de caractères » ♦ Imprim. Machine à composer au plomb, qui fond d un bloc chaque ligne de caractères (ligne bloc) que l on compose sur un clavier. Matrice d une linotype. Abrév … Encyclopédie Universelle
colector — COLECTÓR, OÁRE, colectori, oare, adj., subst. 1. adj. (Despre vase, tuburi, bazine) În care se adună, se colectează gaze sau lichide. 2. s.n. Încăpere, recipient sau conductă pentru adunarea şi conducerea lichidelor sau a gazelor în diferite… … Dicționar Român
culege — CULÉGE, culég, vb. III. tranz. 1. A aduna, a strânge cereale, fructe, flori etc. ♢ expr. A culege (pe cineva) de pe drumuri = a ajuta pe cineva căzut în mizerie, oferindu i mijloace de trai şi adăpost. ♦ fig. A dobândi, a obţine, a căpăta. A… … Dicționar Român