- bandaj
- is., Fr. bandage
1) Sargı ile sarma2) Bağ, sargı
Çağatay Osmanlı Sözlük. 2010.
bandaj
Look at other dictionaries:
bandaj — BANDÁJ, bandaje, s.n. 1. Fâşie de pânză sau tifon utilizată la fixarea şi protejarea unui pansament sau la imobilizarea unei părţi bolnave a corpului. ♦ Cerc de oţel elastic îmbrăcat în pânză şi cu o perniţă la capat, care apasă pe locul unei… … Dicționar Român
bandaj — <fr.> 1. Qarnın divarlarını normal vəziyyətdə saxlamaq üçün elastik kəmər, bağ. İdmanda zədələnmə hallarının qarşısını almaq üçün ən yaxşı qoruyucu vasitələr: sipərlərdən, maskalardan, bandajdan istifadə edilməsindən, oynaqların… … Azərbaycan dilinin izahlı lüğəti
bandaja — BANDAJÁ, bandajez, vb. I. tranz. şi refl. A( şi) aplica un bandaj (1). – Din bandaj. Trimis de paula, 16.03.2002. Sursa: DEX 98 BANDAJÁ vb. v. pansa. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime bandajá … Dicționar Român
suspensor — SUSPENSÓR1, suspensoare, s.n. Bandaj special pentru hernie sau pentru susţinerea unui organ lăsat în jos. – După fr. suspensoir. Trimis de pan111, 13.09.2007. Sursa: DLRM SUSPENSÓR2 suspensori, s.m. Muşchi lung şi subţire, care reglează… … Dicționar Român
cataplasmă — CATAPLÁSMĂ, cataplasme, s.f. Pastă medicinală, cu acţiune emolientă şi revulsivă, care se aplică, drept remediu, pe partea bolnavă a corpului; p. ext. bucată de pânză, bandaj etc. pe care se întinde această pastă, pentru a fi aplicată pe corp. –… … Dicționar Român
capelină — CAPELÍNĂ, capeline, s.f. (med.) Bonetă sau bandă circulară (elastică sau ghipsată) folosită pentru imobilizarea fracturilor, ancorarea aparatelor şi protezelor chirurgicale etc. – Din fr. capeline. Trimis de valeriu, 11.02.2003. Sursa: DEX 98 … … Dicționar Român
deligaţie — DELIGÁŢIE s.f. Aplicaţie a unui bandaj, a unui aparat sau a unui medicament extern. – Din fr. déligation. Trimis de LauraGellner, 09.07.2004. Sursa: DEX 98 deligáţie (med.) s. f. (sil. ţi e), art. deligáţia (sil. ţi a), g. d. deligáţii, art.… … Dicționar Român
legătură — LEGĂTÚRĂ, legături, s.f. I. 1. Legare; mod de a uni două corpuri, prin care se limitează mobilitatea lor relativă şi care permite de obicei transmiterea unor mişcări de la unul la celălalt; joncţiune. ♦ spec. Mod de împletire a firelor de urzeală … Dicționar Român
centură — CENTÚRĂ, centuri, s.f. 1. Curea (lată) de piele, de pânză etc. cu care se încinge talia; cordon, cingătoare. ♢ expr. Până, la centură = (de la umeri) până la talie. ♦ Centură de campion = centură, panglică lată etc. cu care se încinge mijlocul… … Dicționar Român
genunchieră — GENUNCHIÉRĂ, genunchiere, s.f. împletitură de lână, de bumbac, bandaj special etc. cu care se acoperă genunchiul (1) pentru a l proteja (la sport sau la anumite munci). [pr.: chi e ] – Genunchi + suf. ieră. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX… … Dicționar Român
