- sarman
- sf.
1) Azman, iri2) is., hay. b. Sarı tüylü kedi
Çağatay Osmanlı Sözlük. 2010.
Çağatay Osmanlı Sözlük. 2010.
sărman — SĂRMÁN, Ă, sărmani, e, adj. 1. (Adesea substantivat) Sărac (1). 2. (înv. şi reg.) Orfan. 3. (Adesea substantivat; exprimă compătimire faţă de cineva sau de ceva) Biet, nenorocit, sărac (7). [var.: (reg.) sărimán, ă, sirimán, ă, sirmán, ă adj.] –… … Dicționar Român
sârman — SÂRMÁN, Ă adj. v. sărman. Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … Dicționar Român
ṡárman — शर्मन् … Indonesian dictionary
a-ṡarman — अशर्मन् … Indonesian dictionary
agní-ṡarman — अग्निशर्मन् … Indonesian dictionary
bala-ṡarman — बलशर्मन् … Indonesian dictionary
bāla-ṡarman — बालशर्मन् … Indonesian dictionary
bhadrá-ṡarman — भद्रशर्मन् … Indonesian dictionary
bhavá-ṡarman — भवशर्मन् … Indonesian dictionary
bhāvá-ṡarman — भावशर्मन् … Indonesian dictionary